Santa Clara. „Hasta la Victoria Siempre”, Comandante Che Guevara!

Top 3 cuvinte despre Santa Clara: libertate, Che, gherilă

Santa Clara, un punct în mijlocul unei insule, în mijlocul unui ocean. Mai mult ca nicăieri, imaginea unui oraș în lumea întreagă este cunoscută prin prisma unui singur om….sau poate a unui supraom. Este vorba despre Che, idealul libertății în lume. Nu o spunem noi, ci Nelson Mandela ce l-a văzut pe Che ca fiind o sursă de “inspirație pentru orice ființă umană ce iubește libertatea”.

“Mai bine mor în picioare decât să trăiesc în genunchi.” – cu acest motto în minte, Che Guevara a câștigat bătălia decisivă pentru Cuba în Santa Clara, orașul ce duce cu mândrie mai departe amintirea lui. De altfel, Che este și cel mai respectat și popular revoluționar. Astăzi, visul creat în jurul imaginii sale poate pune în umbră orice brand și campanie de PR din lume.  Vrei să fii un om ideal? Fii ca Che! Cu acest slogan își încep copii cubanezi fiecare zi de școală, iar părinții lor speră ca cei mici să moștenească curajul și verticalitatea lui Che. Insigne, bancnote, jurnalul lui Che, basca lui Che, tricouri cu chipul său stilizat sau omniprezentele bannere cu mesajele sale de luptă.

Nu-i așa simplu să devii un brand în lume fără prea multă reclamă sau internet. Che a trebui să ducă pentru asta un război de câțiva ani de luptă de gherilă prin tranșee. Luptători au fost mulți, dar Che a fost “nu doar un intelectual, ci și cea mai completă ființă umană de vârsta lui”, așa cum l-a descris Jean-Paul Sartre.

Călători în Santa Clara!

Dacă Havana este orașul anilor ’50, prin Vinales am mers pentru peisajul rural cubanez, iar Trinidad l-am ales pentru moștenirea colonială, Santa Clara este despre Che Guevara. Și uite așa, iată-ne și pe noi aici.

Santa Clara este un oraș relativ nou. Atât de nou încât se știe că aproximativ 175 de oameni, adunați sub un copac, au pus bazele orașului pe 15 iulie 1689. Astăzi, a ajuns un oraș de 250.000 de locuitori, de altfel printre cele mai importante din Cuba. Așa că nu mai e așa simplu să dai de urmașii “celor 175”.

Deși nu are moștenirea colonială a lui Trinidad, Santa Clara e un oraș cubanez colorat și plin de viață, localnicii, studenții (aici se află a treia cea mai mare universitate din Cuba) și turiștii populând străduțele orașului.

Chiar în centru se află Parque Vidal, un parc clasic de oraș de provincie, ca de altfel și centrul care nu ne-a impresionat foarte mult. Santa Clara e orașul lui Che, ca urmare imagine lui încă vie aici face orașul să merite o vizită.

Vă spune ceva un monument cu un tren deraiat de pe șine? În Parque del Tren Blindado, cubanezii au păstrat cu sfințenie trenul pe care Che a reușit să îl scoată de pe șine, momentul reprezentând începutul sfârșitului pentru regimul dictatorial al lui Batista și cale liberă pentru câștigarea țării de către revoluționarii lui Che și al lui Fidel. Vă întrebați probabil de ce niște vagoane de tren au reușit să schimbe cursul istoriei? Cu o minte de geniu, Che a premeditat ambuscada prin care trenul încărcat ochi cu muniție și explozibil, a fost “capturat” de către revoluționari. Un mare pas către victorie era deja făcut. Santa Clara era cucerită de Che și Fidel.

Totuși, cel mai important loc dedicat lui Che este Plaza de la Revolucion cu Complejo Monumental Ernesto Che Guevara. Aici se găsesc rămășițele lui, repatriate în 1997 din Bolivia, dar și celebra sa beretă neagră în 5 colțuri. Alături de el sunt și los hombres del Che, camarazii săi loiali ce l-au urmat peste tot în luptă și au murit alături de el pentru idealul de a elibera America Latină. Flacăra veșnică aprinsă de Castro arde la mormântul lui, ca semn al unui ideal ce nu va muri niciodată.

De altfel, deși controversată, imaginea lui Che a rămas nepătată și nimeni nu poate contesta geniul său și curajul de a fi întotdeauna un om liber care își urmează principiile. Indiferent de ideologia și de orientarea politică a lui Che, modelul lui ca om îl întâlnim poate odată la 100 de ani. Acesta este și motivul pentru care în continuare am simțit nevoia să scriem despre omul care a fost Che.

Strazile din Santa Clara Cuba

Pedalând prin Santa Clara

centrul orașului Santa Clara, Cuba

Printre localnici, turiști și tarabele cu umbreluțe din centrul orașului Santa Clara

Parcul Vidal din Stanta Clara. Timpul trece lent de pe băncuțele de aici

Parque Vidal – timpul trece lent de pe băncuțele de aici

Clădirile comuniste marca Caraibe din centrul Santa Clara

Clădirile comuniste, dar colorate, marca Caraibe din centru

Trenul capturat de Che și revoluționarii săi, azi monument în Parque del Tren Blindado

Trenul capturat de Che și revoluționarii săi, azi monument în Parque del Tren Blindado

Locul in care Fidel Castro si Che au reusit sa castige batalia decisiva pentru Cuba

Una dintre cela mai renumite căi ferate ;))

Plaza de la Revolucion din Santa Clara: Fidel, Cuba și Che Guevara

Plaza de la Revolucion: Fidel, Cuba și Che Guevara

Statuia lui Che Guevara din Santa Clara

La umbra lui Che Guevara 🙂

Monumentul si statuia lui Che Guevara din Santa Clara Cuba!

Hasta la victoria siempre, comandante Che Guevara!

Omul Che

Povestea începe pe 14 iunie 1928, în Rosario, Argentina, acolo unde într-o familie cu rădăcini irladeze și spaniole, se naște Ernesto Guevara de la Serna. Fiind născut într-o familie de intelectuali unde principalul decor în casă erau bibliotecile uriașe, odată cu adolescența, Ernesto se scufunda adesea în lectura lui Kafka, Camus, Marx sau Lenin. Primele idei socialiste erau deja sădite în mintea omului ce avea o “foame nepotolită de a explora lumea”, așa cum chiar el spunea.

Ernesto Guevara era genul acela de persoană ce chiar transforma în realitate ceea ce spunea. La 22 de ani, pe vremea aceea student la medicină, Ernesto s-a urcat pe motocicletă și a străbătut singur peste 4.500 de km prin nordul Argentinei. Scânteia fusese aprinsă, tânărul era de neoprit.

Un an mai târziu, putem spune că a fost unul dintre pionierii sabaticului . Și-a înghețat anul la facultate și a plecat alături de prietenul său, Alberto Granado, în ceea ce a fost ecranizat și în filmul The Motorcycle Diaries, o călătorie de 8.000 de km prin America Latină, din Buenos Aires prin Argentina, Chile, Peru, Columbia, Venezuela și până în Miami. “Pe urmele lui Che Guevara”, traseul parcurs de acesta, a devenit marcă înregistrată în ghidurile Lonely Planet sau National Geographic.

Viața tănârului Ernesto s-a împărțit între “înainte de călătorie” și “după călătorie”.  Oamenii simpli exploatați până la epuizare de către guvernele-marionetă, sărăcia generală a oamenilor de rând, dar și licărirea de speranță din ochii lor, l-au făcut să nu mai fie niciodată același. Primul gând cum că America Latină e o singură entitate ce aparține oamenilor de rând era deja adânc sădit în inima lui. Dar pentru a se întâmpla asta, era nevoie de un lider gata să meargă până la capăt. Da, respectul se câștigă, nu se impune. Carisma sa nu putea fi contestată de către nimeni, iar felul empatic în care îi ajuta pe oamenii de lângă el l-a ajutat să creeze în jurul său mulțimi din ce în ce mai mari de oameni gata să îl urmeze.

După încă o experiență prin Guatemala în care a participat activ la lupta împotriva dictaturii impuse de SUA, Ernesto a plecat în Mexic, acolo unde i-a cunoscut pe frații Castro, alături de revoluțioanarii cubanezi ce pregăteau în secret lupta pentru eliberarea Cubei. A fost nevoie doar de o noapte de discuții pentru ca Che și Fidel să își strângă mâna și ducă împreună acceași luptă. Ernesto a devenit pentru revoluționarii cubanezi “Che” (amicul).

Bătăliile importante nu se câștigă ușor și cer sacrificii. Trupa formată din Che Guevara, frații Castro și alți câțiva zeci de revoluționari au dus un război de guerillă timp de trei ani prin munții Sierra Maestra. Dacă doar cu armele nu puteau să facă diferența, au compensat printr-o strategie de propagandă genială ce avea la bază încă o dată geniul lui Che Guevara care a creat Radio Rebelde, primul radio al revoluționarilor.

Cât de nebun, pasionat sau curajos să fii ca să vrei să cucerești împreună cu 300 de oameni înfometați un oraș apărat de o armată de peste 2.500 de oameni echipați până în dinți? Doar că rebelii îl aveau în fruntea lor pe Che și visul revoluționar din ce în ce mai puternic ce i-a ajutat să câștige simpatia oamenilor, dar și a soldaților din Santa Clara, orașul luptei decisive. Soldații care au refuzat să lupte, dar și trenul plin de armament deraiat de Che Guevara în Santa Clara au fost elementele cheie pentru câștigarea luptei.

Victorie! Cuba devenea socialistă și intra în era Fidel Castro. Che Guevara a avut un rol de cinste în conducerea țării, fiind pe rând Președintele Băncii Naționale, Ministrul Industriilor și Ambsador al Revoluției Cubaneze în lume. Nu este nicio îndoială, Che Guevara nu era tipul de birocrat care aleargă după funcții. De aici mai departe, parcursul ce a urmat pentru Che Guevara este extrem de controversat.

Criticii spun că își ducea credința până la extremă, dovadă fiind sutele de execuții politice ce au avut loc la ordinul său. Cuba era o țară prea mică pentru două persobalități uriașe, ale căror idei deveniseră acum opuse. Fidel își dorea liniște în țară și nu dorea să concureze pentru popularitate cu nimeni, iar pentru Che războiul pentru eliberarea lumii sărace abia începea. Împins sau nu de Fidel (asta doar ei știu sigur), Che Guevara părăsește în 1965 Cuba și pleacă în două misiuni aproape imposibile pentru a antrena revoluționari în Congo și apoi în Bolivia. Dar imposibil era prețul dispus să îl plătească Che Guevara, ghidat de motto-ul “Fii realist, cere imposibil!”.

Deși se spune că Fidel, la sfatul prietenilor ruși criticați deschis de către Che, nu îl mai dorea în Cuba, acesta i-a aranjat până la urmă un mic front de luptă revoluționar în Bolivia. Misiunea a fost un eșec total și unii i-ar spune o înscenare. Asta pentru că Che Guevara s-a trezit în Bolivia aproape singur, sprijinul promis nu a mai venit, fiind în cele din urmă capturat de armata boliviană cu sprijinul CIA-ului și executat într-o celulă.

“Știu că ești aici ca să mă omori. Tragele, lașule, vei omorî doar un om.”, în speranța că idealurile sale vor merge mai departe. Deși nu a declanșat revoluția visată în America Latină, idealurile sale vor rămâne mereu vii în mintea celor ce caută libertatea.

Deși un personaj extrem de controversat și niciodată probabil nu vom ști întregul adevăr despre el, ceea ce este sigur este că avem nevoie în lume de oameni cu principii atât de puternice precum cele ale luiChe, avem nevoie de un vis pentru a merge mai departe. Hasta la victoria siempre, comandante!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share pe Facebook
Share pe Twitter
Share pe Google+
Contacteaza-ne!