Malta

Șapte mici insule compun Malta, o mică palmă de pământ din mijlocul Mării Mediterane, aflată din totdeauna în mijlocul “acțiunii” dintre lumea creștină și cea arabă. Locuită din cele mai vechi timpuri (se spune că templele de la Hagar Qim sunt mai vechi decât piramidele egiptene), dezvoltată și apărată de către Cavealerii de Malta, țara a fost întodeauna râvnită: la otomanii ce au asaltat-o ani în șir, de către Napoleon, englezii ce au colonizat-o și până la bogătașii din zilele noastre ce „iau cu asalt” cele mai luxoase apartamente din Sliema sau Valletta.

Dincole de istoria bogată, frumusețea insulei stă în peisajele spectaculoase de coastă, apele limpezi înconjurate de plajele fine sau în satele de pescari ce au rezistat trecerii vremii și și-au păstrat încă tradițiile vii.
 

Ce ne-a plăcut în Malta?


Malta este o destiație perfectă aproape tot timpul anului atunci când vine vorba de vreme. Soarele strălucește aici peste 300 de zile pe an, iar temperaturile sunt constante.
Locuitorii Maltei sunt vorbitori de limba engleză, obiectivele sunt bine îngrijiteși semnalizate iar pe cei 300 de kilometrii pătrați ai insulei este greu să te rătăcești sau să ratezi vreun obiectiv important.

Prețurile sunt destul de mici în insulă, de multe ori comparabile cu cele din București, fie că vorbim de cazare, mese la restaurant ori transport.
 

Ce nu ne-a plăcut în Malta?


Se spune că fiecare maltez deține cel puțin o mașină. Ce-i cu siguranță adevărat însă este faptul că la orele de vârf traficul prin insulă devine extrem de aglomerat și puteți pierde timp bun blocați.
 

Top 3 cuvinte despre Malta: cavaleri, festa, curaj


O mare parte din ce este Malta astăzi se datorează Ordinul Cavalerilor de Malta care timp de 268 de ani și-au pus amprenta în mod decisiv asupra evoluției micii insule aruncate în mijlocul Mediteranei.  Dintr-o mare aridă de rocă și nisip, cavalerii au dus Malta la un alt nivel, fie prin victorii eroice împotriva otomanilor, fie prin construcția unei noi capitale, Superbissima Valletta.

Nu au fost numai vremuri înfloritoare, pentru că rolul cavalerilor în a apăra creștinătatea a scăzut treptat, odată cu aceasta venind și pierderea sprijinului de la marile puteri europene. Ce rămâne de făcut singur în mijlocul Mării Mediterane, pe o mică palmă de pământ? Ei bine, cavalerii au făcut ceea ce știau ei cel mai bine: au luptat timp de secole împotriva piraților și ca mercenari în marile armate europene. Ce nu au reușit Otomanii timp de secole, a reușit Napoleon în 1798, atunci când a cucerit insula, iar Cavalerii de Malta au fost nevoiți să părăsească definitiv locul.

Astăzi, Ordinului Cavalerilor de Malta și-a reluat rolul social prin care sprijină oamenii aflați în nevoie, devenind cel mai vechi ordin de cavaleri activ din lume. Noua casă este în Roma, pe o mică străduță, în spatele unei uși gigantice, acolo unde oamenii vin să tragă cu ochiul curioși prin gaura unei chei ce dezvăluie curtea interioară a ambasadorului cavalerilor, cu domul Bisericii San Pietro în decor.

365 de biserici pe o suprafață totală de doar 316 km pătrați. Dintotdeauna, credința a jucat un rol decisiv pentru maltezi, în determinarea lor de a-și păstra verticalitatea în fața marilor puteri. Și asta încă din cele mai vechi timpuri: începând cu templele de la Hagar Qim care sunt mai vechi decât piramidele egiptene, continuând cu apostolul Pavel ce a adus creștinătatea pe insulă, urmând cu perioada Ordinului Cavalerilor de Malta, apărătorii creștinătății, și fiind la mare preț și în zilele noastre prin renumitele sărbători malteze ale religiei, festa. Malta găzduiește în fiecare an 75 de astfel de sărbători, ce se traduc în ceremonii religioase, focuri de artificii și marșuri stradale.

Cum sunt maltezii? Poate cea mai sugestivă caracteristică a poporului este curajul. Curajul unor oameni aflați la răscruce de civilizații și imperii, pe o suprafață de doar 300km pătrați, fără resurse, de a împotrivi de fiecare dată invadatorilor. Deși au fost conduși în ultimii 2.000 de ani de peste 11 puteri străine, povestea care a rămas în istoria întregii ca dovadă supremă de vitejie a fost lupta împotriva otomanilor din 1565, atunci când timp de 4 luni cei aproximativ 7.000 de maltezi au ținut piept celor 50.000 de otomani. Chiar dacă a curs mult sânge și la final doar 600 de maltezi mai puteau ține o armă în mână, maltezii au ținut capul sus, obținând una dintre cele mai răsunătoare victorii din istorie.

Călători în Malta


În trecut, cele 7 insule din care e compusă țara (da, Malta nu înseamnă doar insula cu același nume, ci încă șase insule mici, dar de o frumusețe rară) erau râvnite de comercianți și războinici, astăzi sunt dorite de turiștii din toată lumea sau de bogătașii care vor să se retragă la pensie în acest mic paradis. De altfel, numărul anual al turiștilor depășește de trei ori numărul locuitorilor, iar noi putem confirma statistica, după cele 6 zile petrecute aici în plin sezon turistic.

Încă de cum am scos capul de la aerul condiționat din aeroport, aerul sufocant de afară ne-a amintit că suntem aproape de Africa, pe o insulă stâncoasă, unde lipsesc pădurile și râurile. Cultural, Malta este un amestec neobișnuit între stilul arab și cel englezesc: casele sunt în stil arăbesc, dar împrumută obloanele roșii marcă înregistrată britanică, nu lipsesc nici cabinele telefonice roșii de pe străzi, oamenii conduc pe partea stângă a drumului, dar vorbesc malteza, o limbă proprie care seamănă mai mult cu araba.

Cele câteva mii de ani de istorie agitată au lăsat în urmă un tezaur arheologic și multicultural, iar dincolo de plaje (care nu sunt totuși plajele ideale cu nisip fin), frumusețea insulei stă în golfulețele sălbatice, peisajele cu stânci abrupte, satele de pescari sau orășelele istorice înțepenite în timp.

Ziua 1: Plajă, soare și în vizită la Popeye

În Malta, așa cum v-am spus mai sus, o țară foarte turistică, ai de unde alege atunci când vine vorba de cazare. Noi am stat în Bugibba, stațiunea din nordul insulei, mai ieftină decât stațiunile de lângă Valletta (Saint Julien sau Sliema), dar la 20 de minute distanță de capitala Valletat, cu acces ușor la toate punctele de atracție de pe insulă, o promenadă plină de terase și restaurante și chiar o mică plajă artificială de 150 de metri (în Malta, tărâmul este stâncos, ca urmare plajele cu nisip fin nu sunt la tot pasul).

Ca de obicei, am păstrat prima zi de vacanță pentru relaxare, așa că prima noastră zi în Malta a însemnat plajă, soare și decor de desene animate și nu orice desene animate, ci cele cu Popeye Marinarul. Am început cu o plimbare de recunoaștere prin stațiune în care ne-am întâlnit cu un grup de români întreprinzători stabiliți în Malta.

Nu ne-am mulțumit cu plaja artificială din Bugibba, așa că am dat o fugă 15 minute cu autobuzul până pe Golden Bay unde am stat câteva ore tolăniți la soare, iar spre după-amiază am ales tot apă și soare, dar de data aceasta în decor marinăresc, cu căsuțe de lemn colorate. După ce în anii ’80 a fost creat practic de la 0 un sat în miniatură pentru a se turna filmul cu Popeye, locul a fost transformat în parc de distracții, ce-i drept de care se bucură cel mai mult cei mici .
apa albastra azur plaja Malta

Ape albastru azur – plaja Golden Bay


Popeye Village Malta

Welcome to Popeye Village


Popeye Village Malta

Bălăceală acasă la Popeye



Ziua 2: Malta istorică

Spuneam că Malta este un tezaur arheologic și o mare parte din istoria Maltei se află în orașele vechi Mosta, Mdina și Rabat, pe care le-am grupat a doua zi într-un mic traseu.

Mosta este cunoscut în lumea întreaga ca orașul minunii. 9 aprilie 1942, 300 de oameni ascultă în liniște sluja de duminică. Prin acoperișul domului bisericii din Mosta, aterizează fulgerător o bombă de 500 de kilograme, izbește podeaua bisericii și...end of story. Ca prin minune, bomba nu explodează, iar oamenii și Rotunda din Mosta scapă nevătămați. Simbol al minunii, o replică a bombei este expusă astăzi în biserică. Odată cu Mosta, am intrat în atmosfera orășelelor istorice, cu străduțe înguste, pietruite și flori clorate așezate la ferestrele caselor și ne-am continuat drumul către Mdina, fosta capitală a Maltei până la venirea cavalerilor pe la anul 1500.

Mdina, orașul tăcut așa cum este el numit, a rămas izolat de civilizația modernă între ale sale ziduri înalte de beton. Cu doar 300 de locuitori permanenți, mica așezare ne-a amintit de Civita di Bagnoreggio, un oraș din Italia care a avut aceeași soartă. Întreg orașul-cetate e în sine un obiectiv turistic, nefiind nevoie de vreun muzeu pentru a-ți imagina lumea medievală.

Din Mdina, am mers doar 15 minute pe jos ca să ajungem în Rabat, un orășel cochet de vreo 11.000 de locuitori, cunoscut în toată lumea prin faptul că aici a poposit Sfântul Apostol Pavel în drumul său spre Roma. Maltezii cinstesc cum se cuvine grota în care se spune că acesta a locuit câteva luni, ridicând o catedrală impunătoare în cinstea religiei creștine. Am petrecut vreo două ore în catedrala și muzeul de aici, rătăcind printre obiectivele și picturile vechi de sute de ani. Ușor-ușor, se apropia de înserat, așa că ne-am urcat în primul autobuz către Dingli Cliffs pentru a prinde un apus de wallpaper cu țărmul stâncos și marea albastră în zare.

A fost o zi plină, așa că seara ne-am răsplătit acasă în Bugibba cu un vin bun și o masă copioasă la unul dintre restaurantele din stațiune. De altfel deși țara este plină de turiști ves-europeni, prețurile de aici nu sunt cu mult mai mari decât cele din București.
Rotonda din Mosta Malta

Rotonda din Mosta


Mdina Malta strada ingusta

Străduțele în formă de labirint din Mdina


Biserica din Rabat malta

Biserica din Rabat


malta apus dingli cliff

Un apus în Malta



Ziua 3: Blue Grotto, templele de la Hagar Qim și pescarii din Marsaxlokk

Motto-ul zilei: Cine se scoală de dimineață, ajunge la Blue Grotto. Odată ajunși aici, am închiriat nerăbdători o barcă ce ne-a dus către apele de un albastru închis, aproape strălucitor datorită plantelor fosforescente din apă. Nu întâmplător, locul a căzut cu tronc și regizorilor de la Hollywood care au decis să filmeze la Blue Grotto scene din filmul Troia. Ca bonus, ne-am delectat și cu o partidă de snorkeling, asta pentru că nu am îndrăznit să spunem “da” la scuba diving. Dacă sunteți doritori, Malta e o variantă bună pentru astfel de sporturi acvatice, atât ca preț, cât și ca atracții submarine .
Am lăsat în spate bălăceala de la Blue Grotto pentru un drum pe coasta până la templele de la Hagar Qim. Dacă piramidele egiptene reprezintă un etalon în ceea ce privește vechimea construcției, ei bine, templele de la Hagar Qim sunt chiar mai vechi decât piramidele, fiind considerate a fi cele mai vechi clădiri din lume încă în picioare...”Încă în picioare” e doar un fel de a spune pentru că structurile de piatră au doar câțiva centimetri înălțime, deci nu prea mai sunt în picioare. Cu toate acestea, numai gândul că ne aflam într-un loc cu atâta istorie a făcut să merite plimbarea.

Nu ne aflam departe de sud a insulei, așa că am mers să vizităm și satul de pescari Marsaxlokk sau ceva mai simplu, tradus mot-a-mot, portul din sud. Dacă orașele vizitate până acum au adus în prim plan istoria țării, Marsaxlokk este poate locul cel mai reprezentativ pentru tradițiile malteze. În Marsaxlokk principala ocupație a oamenilor este încă pescuitul, iar bărcile pictate cu ochi, numite luzzu iau locul iahturilor de lux din Sliema și Saint Julien. Probabil ați ghicit deja, aici se mănâncă cele mai bune fructe de mare și pește de pe insulă
răsărit Malta stâncă mare

Înainte de Blue Grotto am avut parte de un răsărit superb


ruine Hagar Qim Malta

Construcțiile de la Hagar Qim, mai vechi decât piramidele


Malta barci colorate

Bărcuțe colorate @ Marsaxlokk


Ziua 4: Pe urmele lui Jean de Vallette și a distracției de după ora 00:00

Valletta - un orășel mic, dar cu un aer cochet și multe elemente încă păstrate din vremea cavalerilor. Ca turist, ce poți face în Valletta este să hoinărești pe străzile și clădirirle vechi, cu obloane roșii în stil britanic, să te plimbi pe faleza fortificată, să trăiești un pic istoria zbuciumată a maltezilor la Palatul Marilor Maeștri și să te bucuri de un iepure gătit tradițional la una dintre terasele din centru .

Nu e doar o întâmplare faptul că Valletta ni s-a părut orașul cu străzile așezate parcă perfect pe hârtie. Marele maestru Jean Parisot de Valette a planificat construcția unui oraș “ideal” de la 0, așa cum tot el a creat strategia câștigătoare în lupta de supraviețuire a maltezilor împotriva asaltului otoman.

Probabil marele Jean Parisot ar fi foarte mândru să vadă că Valletta de astăzi nu s-a schimbat mult față de cea de acum 500 de ani. Parisot tocmai câștigase bătălia împotriva otomanilor, așa că se putea baza pe darurile și susținerea din partea marilor regi ai Europei. Așa a creat în doar 15 ani noua capitală a Maltei, Superbissima.

Nu întotdeauna lucrurile au stat superbissimo prin Malta. Înainte ca Valletta măcar să existe, au fost cele  trei mici orășele Birgu, Senglea și Cospicua p